„…Impozitaţi şi lacrima şi ploaia!
Taxaţi adânc şi morţii din morminte!
Impozite pe floarea dăruită,
Impozite pe cald, ca şi pe rece,
Impozite pe rouă şi pe lună,
Impozite pe notele de 10 …”
( Adrian Păunescu)

Aceste versuri din poezia lui Adrian Paunescu , m-au facut recent sa reflect asupra eficienţei anumitor taxe locale la noi ţară. Dacă există paradox sau nu?, cred că rămîne la discreţia acelor prieteni care încă mă mai citesc pe acest blog.

Astfel potrivit prevederilor Codului Fiscal al Republica Moldova , impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat această plată.
La rîndul său Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu reprezintă impozit.

În Republica Moldova se percep impozite şi taxe generale de stat şi locale.
În componenţa impozitelor si taxelor generale de stat sunt:
a) impozitul pe venit;
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accizele;
d) impozitul privat;
e) taxa vamală;
f) taxele rutiere.

Iar în categoriia impozitelor şi taxelor locale se include:
a) impozitul pe bunurile imobiliare;
b) taxele pentru resursele naturale;
c) taxa pentru amenajarea teritoriului;
d) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
e) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei);
f) taxa de aplicare a simbolicii locale;
g) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială;
h) taxa de piaţă;
i) taxa pentru cazare;
j) taxa balneară;
k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale);
l) taxa pentru parcare;
m) taxa de la posesorii de cîini;
n) taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale.

După cum vedem potrivit Codului Fiscal avem şase impozite si taxe generale de stat şi paisprezece impozite şi taxe locale. La lecturarea acestora, rămîi nedumerit de consilierii locali, care au instituit în localităţiile lor aceste taxe.

Mă refer indeosebi la ultimile două taxe locale din cele enumarate mai sus ,adică :
– taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale ;
-taxa de la posesorii de cîini;

Potrivit titlului VII CF taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră, care au birouri(posturi) vamale de trecere a frontierei vamale se percepe pornind de la numărul unităţilor de transport,care trec frontiera de stat conform următoarelor cote :
-10 lei pentru un autocar, autobuz, microbuz, camion, tractor cu remorcă
– 5 lei pentru un autoturism
– 3 lei pentru un tractor şi altă tehnică agricolă, motocicletă, scuter, motoretă, vehicul cu tracţiune animală.

Puteţi spune ,,Spic cu spic, primăriei un snop ?!” , adică avantaje economice pentru localitatea prin care se trece frontiera sunt, deoarece numărul celor care traversează frontiea de stat este destul de mare, în realite suntem jecmăniţi şi umiliţi de aceste autorităţi , deoarece anume ei sunt cei care ne impun să achităm  o taxă la intrare  sau ieşirea din ţara noastră natală.

Am încercat sa mă documentez , care este practica internaţională la acest capitol  şi spre marea lor ,, ruşine’’, nu am găsit norme asemănătoare în sistemul lor de impozite şi taxe locale.

Mai interesantă este taxa de la posesorii de cîini. Propun ca această  sa fie supusă examinării prin prisma învăţăturii lui Adam Smith .
Acesta spunea ca impozitele sunt considerate un mod normal ca surse de finaţare a cheltuielilor publice şi care ar trebui sa concilieze urmatoarele preocupări: justeţia, certiudinea , comoditatea ,eficacitatea. Deci, cheltuielile publice ce se suportă de autorităţi în vederea asigurării acumulărilor la buget a unui impozit ori taxa impusă, să fie cu un randament înalt.

Dacă ar fi sa transpunem taxa de la posesorii de cîini în ultimul principiu , cel al eficacităţii , am constata că această taxă pe departe nu produce efectul scontat, adică cheltuielile publice suportate de autorităţile cu funcţii de administrare fiscală la instituirea şi administrarea acestora sunt destul de mari .

Am dorit sa fiu exact şi am incercat să mă documentez pe saiturile organelor cu funcţie de administrare fiscală , care sunt acumulările la buget de la acest tip de taxă pentru anul 2010 , dar este o lipsă totală de informaţie.

Refuz să cred că aceaste date reprezintă o taină comercială şi că potrivit CF al RM nu poate fi divulgată.

Vă recomand totuşi să estimăm de sinestătător marimea avantajelor economice a unităţile administrativ teritoriale ,atunci cînd baza de calcul, potrivit Codului Fiscal, reprezintă numărul de cîini aflaţi în posesiune pe parcursul unui an, iar mărimea acestora este de:
-anual, 9 lei pentru un cîine ,
– anual, 27 de lei pentru 2 cîini ,
– anual, 90 de lei pentru fiecare cîine, dacă sînt în posesiune mai mult de 2 cîini; iar subiecţii impunerii sunt persoanele fizice posesori de cîini, care locuiesc în blocuri locative – locuinţe de stat, cooperatiste şi obşteşti, precum şi în apartamente privatizate;

Reamintesc că potrivit art. 289 CF Taxele locale enumerate se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale, din acest motiv pentru a fi percepute urmează să fie adoptată o decizie în acest sens.

Examinînd decizia consiliului m.Chisinău privind aplicarea taxelor locale pentru anul 2010 , am constatat ca în Chişinău cota taxei în anul precedent a fost 0 % pentru numărul de cîini aflaţi în posesiune pe parcursul unui an , totodată au fost scutiţi de la plata în buget a taxei cu pricina nevăzătorii, pensionarii singuri, cu condiţia întreţinerii unui singur cîine.

Vesel , nu?

La prezenţa cotei zero a taxei nominalizate , consiliul municipal acordă şi scutiri .

Convingeţi-vă singuri:
http://www.chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=531&id=2825

Îmi pun întrebarea: de ce oare cei care sunt platiţi din taxele achitate de noi admit asemenea gafe?

Oare ei au nevoie de lecţii petrecute din contul asistenţei tehnice acordate de donatorii străini ?

Chiar dacă sunt întrebări mai mult retorice , totuşi nu cred că asemenea traininguri sunt utile, suficient ar fi ca unii funcţionari să îl mai citească pe Adam Smith.

“ Bugetul trebuie să reflecte valorile,

priorităţile naţiunii noastre şi a oamenilor săi. (Mary Landrieu). “

Îmi amintesc cu o deosebită nostalgie despre polemicile şi dezbaterile care erau în societate , cu patru luni în urmă, vizavi de proiectul legea bugetului pentru anul 2011 şi mesajele care erau transmise în societate de principalii actori politici din Moldova.
Citind mai multe articole pe internet vizavi de acest subiect, am o părere diferită de cea a unor experţi, pe care aş dori să o expun în următoarele rînduri.

Pentru cei care nu cunosc, lege bugetară anuală este lege anuală prin care Parlamentul aprobă bugetul de stat, care cuprinde sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor pentru un an bugetar, cu alte cuvinte anume această lege asigură funcţionalitate unui stat şi buna realizăre a programului de guvernare.

Spre regret, neadoptarea legii menţionate mai sus a dus la încalcare unor alte acte normative în vigoare .

Potrivit legii nr. 847 – XIII din 24.05.1996 Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar,elaborarea proiectului legii bugetului de stat este una de lungă durată şi urmează a fi efectuat în mai multe etape.

Astfel , Guvernul, în fiecare an, urmează să aprobe în termene proxime prognoza cadrului bugetar pe termen mediu, care include obiectivele politicii bugetar-fiscale pe anul bugetar imediat următor şi pe încă cel puţin 2 ani ulteriori, precum şi cadrul de venituri şi cheltuieli bugetare pe anii respective,care se actualizează concomitent cu elaborarea proiectului bugetului de stat pe anul viitor.

Prin hotarîrea de Guvern nr.82 din 24.01.2006 cu privare la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget ,a fost aprobat planul de acţiuni pentru elaborarea CBTM şi a proiectului de buget .

Conform acestui plan Ministerul de Finanţe urma sa înainteze pentru apobare CBTM-ul către 10.04.10.
Totodata potrivit p.36 si 37 planului mentionat mai sus, Ministerul de Finanţe urma să:
– Coordoneze estimărilor la proiectului de lege a bugetului de stat cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu partenerii sociali , către 20 iulie.
– Definitiveze proiectului de lege a bugetului de stat şi să-l prezinte Guvernului spre examinare,către 25 august.

La rîndul sau Guvernul urma să prezinte Parlamentului pînă la 1 octombrie proiectul legii bugetare anuale, care trebuia să fie supus examinării in trei lecturi.La prima lectură fiind examinate :
a) direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale;
b) concepţiile de bază ale proiectului
iar pînă la 5 decembrie a anului în curs aceasta lege, trebuia să fie adoptată de Parlament.

E necesar de menţionat ca anul 2010 este al doilea an la rînd cînd CBTM nu a fost aprobat de Guvern şi pentru prima data în ultimul deceniu, nu a fost adoptat de Parlament nu numai legea bugetului de stat, dar şi legile bugetului asigurărilor sociale de stat şi al fondului de asigurării obligatorii în medicină.

Diminuarea eficienţei sistemului de planificare bugetară, neadoptarea legilor bugetelor pentru anul 2011,neadoptarea politicilor în domeniul fiscal-bugetare, reprezintă un semnal negativ pentru întreaga societate şi nu în ultimul rînd pentru partenerii nostrii straini. Cred că ar fi cazul să menţionăm că aceasta provoacă riscuri ce ulterior se transformă în costuri majore la antreprenorii autohtoni, care mai tîrziu sunt suportate de consumatorii finali intrucît plătitorii de taxe transpun aceste costuri (Cheltuieli) în preţul de livrare a marfurilor şi serviciilor comercializate .

Ca rezultat , peste o perioadă nu prea mare de timp vom constata:
-majorari de preţuri;
-devalorizarea valutei nationale;
-creşterea inflaţiei;
-diminuarea numărului de antreprenori , de angajaţi;
-lipsa invesţiilor străine in economia naţională;
-reducerea nivelului de trai a cetăţenilor.

În final aş dori să adresez o întrebare retorică : De ce iarăşi noi ?, cred că ar fi suficient pentru naţiunea noastră criza economică globală şi cea politică din ţară.

Tinerii din Republica Moldova întîlnesc un şir de impedimente în procesul de iniţiere a afacerii cît şi în procesul de desfăşurare şi dezvoltare a activităţilor economice. Prin acestea se numără şi concurenţa neloială ,iar statul trebuie sa fie acel sprijin care crează condiţii egale pentru toţi.

Însă ,aceasta nu este mereu posibil din cauza că în legislaţie sunt unele goluri pe care companiile pot să le aplice diminuînduşi astfel costurile suportate ,facînd atractiv la preţ produsele şi serviciile livrate, în raport cu alţi antreprenori inclusiv şi cei tineri , care nu nimeresc în categoria celor nominalizaţi mai sus.

Preţul de transfer este preţul la care o persoana (fizică sau juridică) transferă bunuri – corporale şi necorporale ( know-how, mărci comerciale) – şi servicii către o persoana afiliată. Tranzacţiile între persoane afiliate trebuie sa fie realizate pe baza principiului valorii de piaţă , fara a fi influenţate de relaţia de „înrudire” dintre ele.

Lipsa în Codul Fiscal al Republicii Moldova a normelor, care ar reglamenta Preţul de transfer dă posibilitatea companilori interdependete să nu achite impozitul pe venit din dividende.
După cum cunoaştem astazi impozitul pe venit la agenţii economici care practică activitate de antreprenoriat este cota 0 , iar cazul în care venitul obţinut se direcţionează la plata dividendelor ,din aceste sume se reţine impozit în mărime de 15 % .Nu este un secret că în viitori ani acest impozit se va mări şi din acest considerent e important de facut anumite reforme.

Introducerea în legislaţie a standardelor internaţionale aplicabile pentru tranzacţiile între persoanele interdependente în ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) a contribuit la atragerea investitorilor străine precum şi la obţinerea statutului de membru al Uniunii Europene.

Totodată vă informez că norme de acest gen nu sunt prevăzute în legislaţia fiscală a următoarelor ţări: Albania, Kîrghistan, Macedonia, Uzbekistan, etc.

Conform principiilor internaţionale stabilite în Convenţia Model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital (articolul 9) aprobată de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), tranzacţiile între persoanele interdependente se efectuează în condiţiile stabilite sau impuse care nu trebuie să difere de relaţiile comerciale sau financiare stabilite între persoanele care nu sunt calificate drept interdependente.

În urma implementării Preţului de Trasfer vom obţinute urmatoarele avantaje:

a) pentru mediul de afaceri:

-Creare unui mediu concurenţial favorabil pentru toţi agenţii economici.

-Dubla impunere a profiturilor va fi eliminată.

b)pentru stat:

-Ajustarea politicii şi administrării fiscale naţionale la normele europene;

-Alocarea corectă a profiturilor în fiecare stat ( în cadrul tranzacţiilor între companiile ce aparţin unui grup multinaţional).

-Contracararea evaziunii fiscale.

Consider necesar ca acum în procesul globalizării ,atunci cînd este o tendinţă de ajustare a legislaţia la anumite standarde comune pentru ţările lumii să se implementeze asemenea norme în legislaţia fiscală autohtonă, care va rezolva mai multe probleme de ordin politic, economic şi social .

“ A fi sau a nu fi?

( W. Shakespeare) “

Dilema lui Shakespeare pare să fie tot mai actuală în rîndul cetăţenilor Republicii Modova, capătînd o altă conotaţie decît cea pe care am cunoscut-o pînă acum.

Această nouă întrebare şi-au pus-o autorităţile , cînd pe data de 10 februarie curent , în şedinţă de guvern,care a fost difuzată online pe internet, s-a discutat despre problema anulării tichetelor la combustibil prin efectuarea unei modificări într-un şir de acte normative .

Efectele acestei modificări se vor resimţi momentan în rîndurile cetăţenilor simpli, companiilor private şi entităţilor publice ,care la achiziţia combustibilului utilizau sistemul de tichete. Avantajul acestui sistem consta în aceea că cumpărătorul (care poate fi orice persoană fizică ,juridică sau instituţiile statului) poate procura anumite produse petroliere (bezină, motorină) beneficind de un rabat comercial (discont) la achitarea plaţii în avans, de la preţul stabilit pentru comerţul cu amănuntul. Produsele petroliere sunt cumpărate mai ieftin decît atunci cînd momentul ridicării combustibilului coincide cu cel al plăţii .

Putem concluziona că din clipa adoptării normelor promovate, vom avea o noua creştere a preţurilor pentru produsele petroliere achiziţionate(ma refer la cei ce utilizau sistemul de tichete) , pe lîngă cea care a avut loc recent, fapt care va cauza diminuarea capacităţii de cumpărare .

Această iniţiativă a provocat multe discuţii în cadrul şedinţei Guvernului, divizîndu-l în două tabere pro şi contra .Cert este că raspunsul la această întrebare îl vom afla foarte curînd, deoarece adoptarea deciziei pe marginea acestui subiect a fost amînată pentru şedinţa viitoare.

Ramîne să vedem ce se va întîmpla.

Criza finaciară mondială îşi are orginea în SUA ,în august 2007,atunci cînd s-a declanşat o prăbuşirea a creditelor ipotecare ,fapt care a dus la falimentul unora dintre cele mai mari bănci. Atît guvernul american cît şi majoritatatea guvernelor din Europa au întreprins un şir de măsuri menite să salveze sistemul bancar.

Republicii Moldova la acel moment se părea să nu fie îngrijorat de ceea ce se întîmplă în lume, pledînd pentru ideea că la noi există stabilitate şi profesionalism. Întradevăr la acel moment nu am fost afectaţi de criza financiară, lucru care se explică prin aceea că noi nu utilizăm acelaş sistem creditar ca în ţările dezvoltate(CDO, ABS) .

 Însă după aproape un an şi două luni , noi am început să ne confruntăm cu problema lichidităţii şi cu paşi foarte înceţi a început să scadă cererea la piaţa imobiliară.Aceasta se explică prin aceea că oamenii care lucrează în străinătate erau deja afectaţi de criză din ţara unde muncesc.Astfel a fost afectat şi piaţa ipotecară din Moldova ,care a condus la stoparea activităţilor de construcţii, la căderea acestor companii în incapacitate de plată şi deja atunci am început să simţim şi noi pe pielea noastra criza financiară.

Numarul acestor companii nu era foarte mare şi pornind de la situaţia creată băncile comerciale din ţară au luat o poziţie prudentă,care se manifesta prin: selectarea clientului real căruia i se acordă creditul; resursele creditare alocate constituiau 40% din valoare gajului estimat la zi ,comparativ cu 60% acordate anterior; creditarea selectivă a persoanelor fizice; cu scopul de a atrage depuneri băneşti achitau o dobîndă înaltă, uneori exagerată.

La rîndul său situaţia economică nu prea bună din ţările lumii, criza politică şi cea financiară din Moldova, ne-au condus în luna octombrie al acestui an către criza economică , care a afectat sectorul real al economiei naţionale(producţia şi consumul de bunuri şi servicii). Această trece de la criza finaciară la cea economică ,reprezintă al doilea val de criză , care după spusele scriitorului şi istoricului Niall Ferguson,vor aduce efecte negative destul de mari ţărilor în curs de dezvoltare şi celor aflate într-o perioadă de tranziţie la economia de piaţă ,iar Moldova nu ar fi o excepţie în acest sens .Respectiv pentru început efectul ei îl vor simţi entităţile economice cu un management mai puţin eficient, după ar putea urma şi alte firme .

Un exemplu elocvent ar fi declararea stării de faliment a companiei bine cunoscute producătoare de divinuri “Aroma “şi faptul că alte trei companii cu capital majoritar de stat urmează să fie declarate insolvabile: ” Moldresurse”, “Combinatul de produse alimentare din Bălţi” şi societatea ”National-Vin”. Al doilea exemplu ar putea fi micşorărea platilor salariale în medie cu 5%, care au avut loc in luna octombrie comparativ cu luna septembrie 2009, ( agricultură de la 1621 lei la 1538 lei(aici ,aceasta diminuare putea fi cauzată parţial şi de factorul sezonier), industrie de la 3224 lei la 3073lei , bănci de la 5629 lei la 5241lei ).Pentru a înţelege mai bine ciţi oameni angajaţi în RM au fost afectaţi de criza economică vă propun să examinăm ,pornind de la datele statistice.

Astfel , din diagrama expusă mai sus putem concluziona că numai în luna octombrie 2009 ,au avut de suferit în urma crizei economice circa 45% de cetăţeni antrenaţi în cîmpul muncii în Republica Moldova.

Un alt factor care agraveaza criza economică este scaderea remitenţelor, astfel dacă comparăm informaţia statistică furnizată de Banca Naţională a Molodove privitor la transferurilor de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoane fizice (rezidente şi nerezidente) din primele trei trimestre ale anului 2008 comparativ cu 2009 , am observa o tendinţă negativă şi anume e vorba de o reducere a acestora cu 416,68 mln USD.
Cu alte cuvinte, una din cele mai importante surse , care influenţa nemijlocit la veniturile fiscal bugetare ,s-a micşorat cu aproape jumatate de milliard în perioada ianuarie-septembrie 2009, in comparaţie cu aceleaşi luni ale anului 2008 .

Evoluţia ulterioară a crizei economice în Moldova depinde foarte mult de deciziile adoptate de actuala guvernare , cît si de posibilitatea atragerii de către aceştia a resurselor financiare din exterior.( economia ţării noastre e dependetă de asistenta financiar externă)
În contextual celor expuse mai sus putem concluziona că ulterioara evoluţie a crizei economic poate avea loc după unul din aceste două scenarii:

Primul constă în atragerea asistenţei financiare ,pornind cu luna decembrie curent ,promise de Rusia ,UE,SUA şi China. Astfel, vom reuşi cu uşurinta să depăşim criza economica pîna la sfirsitul anului 2010 ,cu toate că apogeul ei va fi atins în lunile martie-mai 2010.

În cazul incapacitatii atragerii resurselor financiare date se va desfasura al doilea scenariu, care presupune acutizarea crizei economice , care poate să se transforme ulterior într-o criză socială.
Imposibilitatea atragerii mijloacelor băneşti poate fi cauzată de:
– nealegerea preşedintelui ,fapt care va transforma actualul guvern în unul provizoriu.În acest mod ,multe din creditele promise pot deveni inacesibile din motiv că potenţialii creditori îşi doresc anumite garanţii şi sustenabilitate (dezvoltare durabilă) ;
-capacitate şi profesionalizmul actualei conduceri de adoptare a unei politici fiscal-bugetare reuşite pentru anii urmatori ;
-diminuarea nivelului de credibilitate a actualei guvernari,în raport cu donatorii, creditorii straini.

Criză socială duce la mişcări de stradă ,iar în final pune în pericol ordinea de drept şi după cum istoria se repetă, unele evenimente din ’29-’33 din Europa , ar putea deveni foarte autentice pentru Moldova.

Totuşi, refuz să cred că asemenea fenomen se va întimpla şi pornind de la maxima „Speranţa moare ultima!”, ramîn cu gîndul că lucrurile nu se vor complica foarte mult, iar îngrijorarea scrisă pe feţele oamenilor în ultimul an de zile se va transforma în zîmbet ,care va crea buna dispozitie în societate.