Luna trecută navigând pe internet am avut posibilitate să citesc pe blog-uri despre proiectul legii celor 2%. Cu toate că nu prea am timp pentru internet, dar amintindu-mi de entuziasmul din tinerețe vizavi de această inițiativă frumoasă, am decis să mă expun și eu în câteva rânduri.

Despre acest subiect am aflat pentru prima data în AIESEC, ulterior am mai auzit despre el de la alți ONG-iști în cadrul unui forum la care am participat din partea Parlamentului Tinerilor. Din câte imi amintesc, în acele momente, tinerii membrii ai diferitor organizații neguvernamentale erau foarte impresionați de acest proiect de legea şi cu multă abnegaţie îl promovau. Timpul însa a trecut, visul implementării unei asemenea norme în legislația Republicii Moldova s-a spulberat, iar subiectul a disparut de pe agenda organizațiilor neguvernamentale și a autoritaților.Volunteerlogo

Instituțiile naţionale din diferite state deţin politici diferite de susţinere şi promovare a sectorului neguvernamental. Cea mai eficientă în viziunea mea, este drepul cetățeanului/antreprenorului de a transfera o parte din impozitul pe venit datorat bugetului în folosul unor entităţi neguvernamentale care corespund criterilor prestabilite în lege. Această practică este răspîndită în Ungaria(1997), Slovacia(2001), Polonia(2003), Lituania(2004), Romania (2005), etc.

Astfel în România persoanele fizice cât și cele juridice pot dispune singure asupra destinației direcționării a 2% din impozitul pe veni către entitățile non profit (asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile sindicale, patronatele, partidele politice, asociaţiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, în măsura în care, potrivit decizia folosite în acest scop. ), unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private.

De asemenea, vreau să menţionez că normele legale acutualmente în Republica Moldova prevăd că impozitul pe venit se varsă în bugetele Unităților Administrativ Teritoriale(UAT) şi cel de Stat, potrivit normativelor stabilite.

Efectele de la implementarea unui mecanism similar în Republica Moldova, ar fi benefice pentru toți participanții și resimţite în scurt timp.

Pornind de la ideea că o societate bună este o societate responsabil, ar fi corect ca populația unei țări să se implice în stat nu doar prin faptul că muncesc, dar și prin deciziile pe care le adoptă, iar redirecționarea unei părți din impozit ar însemna că aceștia se documentează despre activățile organizațiilor, fundațiilor sau unităților de cult și în final pot influența prin aportul lor existența acestora.

Sunt oare astăzi autorităţile gata să promoveze această iniţiativă legislativă?

Cu toate că proiectul de lege este strigent necesar, autorităţile cred eu sunt deranjate de un şir de riscuri ce pot apărea ca rezultat al promovării ei.

Voi enumăra doar cîteva inclusiv:

1) Autorităile vor fi private de circa 600 mln .lei (în condiţiile anului 2014), estimate ca pierderi convenționale ale bugetului dat fiind promovarea proiectului de lege. Mai mult ca atît, se va diminua volumul resurselor finaciare proprii la UAT , iar în asemenea cazuri pentru acoperirea deficitului va urma să intervină guvernul prin intermediul Ministerului Finanțelor cu bani din bugetul de stat.

2)Riscul utilizării contrar destinaţiei sau utilizării ineficiente a mijloacelor acumulate de beneficiari.
În vederea diminuarii acestui risc cred că ar fi bine ca proiectul de lege să prevadă următoarele:
-Potenţialii beneficiari şi criteriile cărora urmează să corespundă. Important ca în proiectul de lege să fie expres descris potenţialii beneficiarii , pornind de la obiectivele propuse (educaţie , cultura, sport, sustinerea păturilor social vuilnerabile, unităților de cult, etc.)
-procedura de stabilire a obiectivelor, documentării cheltuielior, precum şi a rezultatelor scontate.
-procedura declarării despre mijloacele utilizate, entitatea colectoare a rapoartelor ,a efectuarii controalelor privind corespunderea utilizării banilor.
-responsabilităţi bine definite pentru (ne)utilizarea banilor conform destinaţiei şi/sau neregulamentar.

3) De asemenea un alt risc ar fi nesusținerea acestei inițiative din parte experților în fiscalitate, care ar putea pretinde că o asemenea normă deja este inclusă în alint. (1) art. 36 al Codul Fiscal. conform căruia contribuabilul are dreptult la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 10% din venitul impozabil. Totuși, în viziunea mea aceasta normă prevede un alt mecanism de creare şi susţinere a sectorului neguvernamental discreditat din pricina lipsei de motivaţie a donatorului , precum şi procedurii dificile de aplicare .

imagesÎn final, dacă întradevăr ne pasă de aceasta natiune, de tineri talentați care nu au un suport financiar pentru a se realiza prin obținerea cunostințelor și deprinderilor profesionale necesare, de persoanele bolnave , cele cu handicap, dacă ne interesează viitorul acestei țări și nu în ultimul rînd,

Viitorul nostru – Promovați legea!

Advertisements