Criza finaciară mondială îşi are orginea în SUA ,în august 2007,atunci cînd s-a declanşat o prăbuşirea a creditelor ipotecare ,fapt care a dus la falimentul unora dintre cele mai mari bănci. Atît guvernul american cît şi majoritatatea guvernelor din Europa au întreprins un şir de măsuri menite să salveze sistemul bancar.

 

Republicii Moldova la acel moment se părea să nu fie îngrijorat de ceea ce se întîmplă în lume, pledînd pentru ideea că la noi există stabilitate şi profesionalism. Întradevăr la acel moment nu am fost afectaţi de criza financiară, lucru care se explică prin aceea că noi nu utilizăm acelaş sistem creditar ca în ţările dezvoltate(CDO, ABS) .

 

 Însă după aproape un an şi două luni , noi am început să ne confruntăm cu problema lichidităţii şi cu paşi foarte înceţi a început să scadă cererea la piaţa imobiliară.Aceasta se explică prin aceea că oamenii care lucrează în străinătate erau deja afectaţi de criză din ţara unde muncesc.Astfel a fost afectat şi piaţa ipotecară din Moldova ,care a condus la stoparea activităţilor de construcţii, la căderea acestor companii în incapacitate de plată şi deja atunci am început să simţim şi noi pe pielea noastra criza financiară.

Numarul acestor companii nu era foarte mare şi pornind de la situaţia creată băncile comerciale din ţară au luat o poziţie prudentă,care se manifesta prin: selectarea clientului real căruia i se acordă creditul; resursele creditare alocate constituiau 40% din valoare gajului estimat la zi ,comparativ cu 60% acordate anterior; creditarea selectivă a persoanelor fizice; cu scopul de a atrage depuneri băneşti achitau o dobîndă înaltă, uneori exagerată.

 

La rîndul său situaţia economică nu prea bună din ţările lumii, criza politică şi cea financiară din Moldova, ne-au condus în luna octombrie al acestui an către criza economică , care a afectat sectorul real al economiei naţionale(producţia şi consumul de bunuri şi servicii). Această trece de la criza finaciară la cea economică ,reprezintă al doilea val de criză , care după spusele scriitorului şi istoricului Niall Ferguson,vor aduce efecte negative destul de mari ţărilor în curs de dezvoltare şi celor aflate într-o perioadă de tranziţie la economia de piaţă ,iar Moldova nu ar fi o excepţie în acest sens .Respectiv pentru început efectul ei îl vor simţi entităţile economice cu un management mai puţin eficient, după ar putea urma şi alte firme .

Un exemplu elocvent ar fi declararea stării de faliment a companiei bine cunoscute producătoare de divinuri “Aroma “şi faptul că alte trei companii cu capital majoritar de stat urmează să fie declarate insolvabile: ” Moldresurse”, “Combinatul de produse alimentare din Bălţi” şi societatea ”National-Vin”. Al doilea exemplu ar putea fi micşorărea platilor salariale în medie cu 5%, care au avut loc in luna octombrie comparativ cu luna septembrie 2009, ( agricultură de la 1621 lei la 1538 lei(aici ,aceasta diminuare putea fi cauzată parţial şi de factorul sezonier), industrie de la 3224 lei la 3073lei , bănci de la 5629 lei la 5241lei ).Pentru a înţelege mai bine ciţi oameni angajaţi în RM au fost afectaţi de criza economică vă propun să examinăm ,pornind de la datele statistice.

Astfel , din diagrama expusă mai sus putem concluziona că numai în luna octombrie 2009 ,au avut de suferit în urma crizei economice circa 45% de cetăţeni antrenaţi în cîmpul muncii în Republica Moldova.

 

Un alt factor care agraveaza criza economică este scaderea remitenţelor, astfel dacă comparăm informaţia statistică furnizată de Banca Naţională a Molodove privitor la transferurilor de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoane fizice (rezidente şi nerezidente) din primele trei trimestre ale anului 2008 comparativ cu 2009 , am observa o tendinţă negativă şi anume e vorba de o reducere a acestora cu 416,68 mln USD.
Cu alte cuvinte, una din cele mai importante surse , care influenţa nemijlocit la veniturile fiscal bugetare ,s-a micşorat cu aproape jumatate de milliard în perioada ianuarie-septembrie 2009, in comparaţie cu aceleaşi luni ale anului 2008 .

 

Evoluţia ulterioară a crizei economice în Moldova depinde foarte mult de deciziile adoptate de actuala guvernare , cît si de posibilitatea atragerii de către aceştia a resurselor financiare din exterior.( economia ţării noastre e dependetă de asistenta financiar externă)
În contextual celor expuse mai sus putem concluziona că ulterioara evoluţie a crizei economic poate avea loc după unul din aceste două scenarii:

 

Primul constă în atragerea asistenţei financiare ,pornind cu luna decembrie curent ,promise de Rusia ,UE,SUA şi China. Astfel, vom reuşi cu uşurinta să depăşim criza economica pîna la sfirsitul anului 2010 ,cu toate că apogeul ei va fi atins în lunile martie-mai 2010.

 

În cazul incapacitatii atragerii resurselor financiare date se va desfasura al doilea scenariu, care presupune acutizarea crizei economice , care poate să se transforme ulterior într-o criză socială.
Imposibilitatea atragerii mijloacelor băneşti poate fi cauzată de:
– nealegerea preşedintelui ,fapt care va transforma actualul guvern în unul provizoriu.În acest mod ,multe din creditele promise pot deveni inacesibile din motiv că potenţialii creditori îşi doresc anumite garanţii şi sustenabilitate (dezvoltare durabilă) ;
-capacitate şi profesionalizmul actualei conduceri de adoptare a unei politici fiscal-bugetare reuşite pentru anii urmatori ;
-diminuarea nivelului de credibilitate a actualei guvernari,în raport cu donatorii, creditorii straini.

Criză socială duce la mişcări de stradă ,iar în final pune în pericol ordinea de drept şi după cum istoria se repetă, unele evenimente din ’29-’33 din Europa , ar putea deveni foarte autentice pentru Moldova.

 

Totuşi, refuz să cred că asemenea fenomen se va întimpla şi pornind de la maxima „Speranţa moare ultima!”, ramîn cu gîndul că lucrurile nu se vor complica foarte mult, iar îngrijorarea scrisă pe feţele oamenilor în ultimul an de zile se va transforma în zîmbet ,care va crea buna dispozitie în societate.